Inteligența: o calitate înnăscută sau un produs al educației?

Articol Inteligența: o calitate înnăscută sau un produs al educației? - Tehnologie pentru viață

Inteligența: o calitate înnăscută sau un produs al educației?

Filosofi şi oameni de ştiinţă se contrazic, de mii de ani, pe această temă. Reprezentanţi ai ambelor categorii apără cu fervoare, din Antichitate şi până în zilele noastre, câte o baricadă: inteligenţa ca un dat versus inteligenţa ca un produs al mediului şi educaţiei. Să fie adevărul undeva la mijloc?

Inteligență, capacitate cognitivă și capacitate de memorare

Avem capacitatea de a progresa? Ce răspuns aş putea da eu, fostă liceană şi studentă care învăţa cu disperare până în ajunul fiecărei teze, olimpiade. fiecărui examen? Ce răspuns ar da fosta mea colegă care citea odată materia cu maximă concentrare şi gata, o ştia pe de rost?

Aha!, ar striga triumfal partizanii ”inteligenţei înnăscute”, precis colega a venit pe lume cu un IQ mai mare. Le scapă ceva? Poate un ”detaliu” care, cum se spune, ”face diferenţa”: diferenţa dintre inteligenţă, capacitate cognitivă şi capacitate de memorare.

Au francezii o vorbă: ”honni soit qui mal y pense” – ”ruşine aceluia care gândeşte de rău”. Exemplul personal nu are, în economia acestui articol, rostul de a-i contrazice pe filosofi şi cercetători cărora, cu dotarea mea – fie ea înnăscută sau rafinată prin instruire – nu le-aş ajunge nici la degetul cel mic. Dar…

Învățarea prin conexiuni

Cum aș putea să uit că, la un moment dat, a apărut la catedră un profesor atipic în epoca aceea de sanctificare a mnemotehnicii? Domnia sa a descătuşat inteligenţe, învăţându-ne… să facem conexiuni. Încurajându-ne, mai corect spus, să facem conexiuni între informațiile acumulate. Făceam nativ, cumva instinctiv acest lucru, dar haotic, fără metodă. Metoda ne-a imprimat-o Domnul Profesor. Cu ea am evoluat enorm, de la faza examenelor bazate pe teorie pură, la faza examenelor bazate pe practica gândirii logice. Examenele au devenit un joc al minții, savurat din plin de către examinatorii noștri, care ne-au categorisit drept ”cel mai bun an din ultimii (mulți) ani”. Așadar: mediul, modelele, influențele…

Bătălia procentelor

Basme. Speculații. Așa mi-ar taxa pagina de memorialistică adepții inteligenței înnăscute. 80% din capitalul de inteligență este, în principal, de origine genetică – susține Arthur Jensen, profesor de psihologie la Univertatea din California. Fără acest capital moștenit, care ne oferă predispozițiile necesare, orice tentativă de a învăța este nulă și neavenită. Sortită eșecului. În contrapartidă, eu le dau cuvântul cercetătorilor care taxează teoria ”predominanței componentei înnăscute” drept…

O teorie dintr-un alt secol

Mai precis, teoria vedetă a secolului al XIX-lea, marcat prin două evenimente majore: noul avânt al expansiunii coloniale și dezvoltarea științelor. Confruntați cu descoperirea unor noi populații cu moduri de viață adesea diferite și derutante pentru spiritul european, oamenii de știință încercau să demonstreze superioritatea intelectuală a occidentalilor. Strădania lor a fost încununată de scriitori celebri ai epocii, în frunte cu Emile Zola, care s-a inspirat copios, în romanele sale, din lucrările științifice ale vremii pe tema eredității. Seria sa, devenită un fel de biblie a secolului, ”Les Rougon-Macquart”, este un studiu în notă beletristică asupra impactului nevrozei și alcoolismului asupra a cinci generații din una și aceeași familie.

Noul darwinism social al secolului XX

Cu nimic mai breaz, secolul XX a preluat ștafeta, ajungând la principiul potrivit căruia indivizii mai puțin inteligenți ar reduce nivelul mediu al populației. Spre finele veacului făceau valuri cercetători care susțineau, de pildă, că pot demonstra statistic faptul că populația de culoare are un IQ mai redus decât media IQ-ului ”albilor”, fapt ce ar justifica statutul social și economic mai modest al celor dintâi. Demonstrația continua pe premisa că, de vreme de inteligența este înnăscută și destinul intelectual este predeterminat, este inutil să mai fie susținută financiar populația de culoare…

Acest nou darwinism social își propunea să submineze politica discriminării pozitive, aplicată în Statele Unite ale Americii. ”Concluziile lucrărilor de acest gen mergeau cu mult dincolo de pura constatare științifică” – remarcă Michel Duyme, cercetător la INSERM (Institutul Francez pentru Sănătate și Cercetare Medicală).
Copilăria – perioada-cheie în procesul învățării

Jocurile sunt făcute până la vârsta de șase ani – susține o parte a adepților teoriei inteligenței dobândite. O altă parte demonstrează contrariul, bazându-se pe studii efectuate asupra unei categorii speciale – copii care au fost adoptați după această vârstă de către familii din clase sociale elevate (cel puțin din punct de vedere intelectual).

Chiar dacă primii ani din viață rămân o perioadă-cheie pentru procesul de învățare, IQ-ul poate evolua în mod pozitiv, într-un mediu socio-economic mai favorabil, până la vârsta adolescenței – explică cercetătorii. Mediul în care trăim are o importanță covârșitoare, pentru că el este cel care ne susține. Familia este cea care transmite gustul și voința de a învăța, de a-ți lărgi continuu orizontul.

Reversul medaliei: ce dobândim ar fi mai important decât ce moștenim

Neuropsihologul american Glenn Doman merge și mai departe: el susține că toți copiii pot învăța să citească la o vârstă precoce printr- o stimulare adecvată. Creierul unui copil de cinci ani atinge deja 80% din greutatea pe care o va avea la vârsta adultă, susține cercetătorul, prin urmare aceasta este perioada optimă pentru a învăța pentru că, din punct de vedere biologic, copilul este perfect pregătit pentru asta. Cât de mult și de repede învață depinde de mediu, modele, stimulare.
Îi dă dreptate cazul unui copil care a luat bacalaureatul la vârsta de 11 ani, Arthur Ramiandrisoa: părinții băiatului au declarat că acesta nu a fost din naștere un copil supradotat, dar a devenit grație metodei de educație pe care ei înșiși au pus-o la punct. La 20 de ani, tânărul Arthur își pregătea doctoratul în matematică…

Întrebat care este cea mai bună metodă de a-ți dezvolta plenar inteligența, geneticianul francez Albert Jacquard răspundea inversând întrebarea:

”Este foarte ușor să NU devii inteligent complăcându-te în pasivitatea răspunsurilor primite de-a gata, renunțând la efortul de a formula propriile tale întrebări”.

Ai întrebări de pus?

Te-ar mai putea interesa și:

Mind Synergy: tehnologie pentru stimulare mentală, învățare accelerată și îmbunătățirea memoriei

Cele 8 tipuri de inteligență pe care le putem dezvolta pentru o viață mai împlinită

Mărește-ți puterea de concentrare prin aceste 9 tehnici esențiale

Cum să te relaxezi profund și să-ți antrenezi mintea pentru cele mai înalte performanțe

Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NoDerivatives 4.0 International License.

Ți-a plăcut acest articol? Introdu adresa ta de email mai jos pentru a putea primi săptămânal materiale pentru starea ta de bine.

Datele tale personale sunt în siguranță cu noi! Nu vom înstrăina, vinde sau închiria adresa ta de email sau orice alte date personale. Politica noastră este ZERO toleranță față de email-urile nesolicitate!

Redistribuie "Inteligența: o calitate înnăscută sau un produs al educației?"

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

 

0
Connecting
Please wait...
Send a message

Sorry, we aren't online at the moment. Leave a message.

Your name
* Email
* Describe your issue
Login now

Need more help? Save time by starting your support request online.

Your name
* Email
* Describe your issue
We're online!
Feedback

Help us help you better! Feel free to leave us any additional feedback.

How do you rate our support?