Grecii, egiptenii, romanii îl venerau. Biblia îl laudă în ”Cântarea cântărilor”. Călugării budişti îl asociază cu înţelepciunea, calea spre Nirvana şi poartă, tradiţional, straie în culoarea lui aprinsă.
Michelangelo l-a folosit când a pictat Capela Sixtină.
Acest condiment are o istorie străveche, încununată de lauri, pe care o ciuntim astăzi, limitându-i aria de acţiune… până la pragul bucătăriei. Strămoşii noştri ştiau mai bine: şofranul înseamnă mult mai mult – parfum, culoare, aromă şi remediu împotriva unui număr impresionant de probleme de sănătate.
200.000 de flori = 1 kg de pistile
Crocus sativus L., din familia Iridacee – aşa se prezintă, în termeni ştiinţifici, şofranul, planta din ale cărei stamine roşii se obţine, prin deshidratare, cel mai scump condiment din lume, numit, poetic, dar fără exagerare, ”aurul roşu”: se vinde la acelaşi preţ cu aurul. Justificat de vreme ce, pentru a obţine un kilogram de şofran se recoltează peste 200.000 de flori, iar pentru un gram de pudră este nevoie de câteva sute de stamine. Şi asta în condiţiile în care fiecare floare înfloreşte o singură dată pe an, timp de o săptămână, iar staminele trebuie culese manual, cu mare delicateţe şi uscate cu tot atâta grijă.
Glorioasa carieră a şofranului în bucătăria internaţională se datorează după cum urmează: alfa crocinei, un carotenoid (pigment de culoare roşie) ce imprimă preparatelor tenta de un galben purpuriu atât de apetisant; unui ulei esenţial – safranal – intens şi delicat totodată; unui alt pigment – picrocrocină – care accentuează gustul alimentelor şi armonizează savorile.
Lista substanţelor benefice din ”formula” şofranului este însă mult mai consistentă şi explică de ce pune atâte preţ pe el lumea medicală, din cele mai vechi timpuri.
Ce conţine?
Pe lângă cele amintite, şofranul mai conţine şi o concentraţie aparte de antioxidanţi, în special carotenoizi – provitamina A (licopen, zeaxantină, alfa şi beta-caroteni), vitamine din grupul B (B12, în special), peste 150 de compuşi volatili şi aromatici etc.
Ce tratează?
Medicina orientală folosea şofranul, simbol al tinereţii şi fericirii, pentru a trata 90 de maladii, dar şi tulburările de
dispoziţie.
Antidepresiv
Cercetătorii zilelor noastre confirmă, după studii laborioase, observaţiile empirice ale înaintaşilor din Orient: datorită combinaţiei dintre un antioxidant puternic (aşa cum este crocina) şi vitamina B12 (esenţială pentru echilibrul sistemului nervos), şofranul are aceleaşi efecte benefice cu o serie de medicamente antidepresive, scutind însă pacientul de efectele secundare ale acestora din urmă (disfuncţiile sexuale, în special).
Anticancerigen, sedativ, neuroprotector
Carotenoizii (provitamina A) din şofran au capacitatea de a distruge celulele canceroase, dovedindu-şi eficienţa în cazuri de cancer de sân, de stomac, uterin, în tumori ale ficatului, răni uterine sau ale colului uterin.
”Aurul roşu” are şi un uşor efect sedativ, care îl recomandă în lupta cu insomniile. Iar o echipă de cercetători canadieni a demonstrat efectul neuroprotector al alfacrocinei asupra animalelor atinse de scleroză în plăci.
Remediu dermatologic
Antioxidanţii din ”aurul roşu” ajută organismul să lupte împotriva radicalilor liberi – deci împotriva procesului de îmbătrânire precoce, îndeosebi la nivelul pielii, motiv pentru care şofranul este vedetă şi în cosmetică, nu doar în industria farmaceutică. Acneea, condiloamele, arsurile, alte afecţiuni ale pielii se vindecă frumos, fără să lase urme, după ce sunt tratate cu tinctură de şofran.
De ajutor în curele de slăbire
Iată şi o altă calitate de un real interes: şofranul reglează apetitul, reducând tentaţia mâncatului compulsiv, deci este un adjuvant excelent în curele de slăbire! Cu atât mai mult cu cât stimulează digestia şi activitatea intestinală.
Analgezic de top
În uz extern, şofranul calmează mucoasa gingivală şi durerile de dinţi (se fricţionează gingiile cu tinctură de şofran). Tot pentru rolul său analgezic este recomandat şi în cazul durerilor menstruale şi al suferinţelor lombare care, de regulă, le însoţesc.
Atenţie la contraindicaţii!
Remediile obţinute din şofran (sub formă de pulbere, infuzie, tinctură, suplimente alimentare) nu trebuie folosite în timpul sarcinii (în primele trei luni, mai ales, riscul de avort este semnificativ), nici în tratamentul copiilor cu vârste până în şase ani.
Aşa-i că acum priveşti cu alţi ochi borcănelul cu pulbere galben-portocaliu din cămară? Dar să nu-ţi vină cine ştie ce idei originale! Foloseşte-l tot tradiţional, în reţete de bucate aromate-colorate, punând doar câteva firicele, altfel preparatul tău va fi amărui.
Cât despre minunile pe care le face şofranul în tratarea diverselor probleme de sănătate, ele sunt de testat doar (atenţie!) după ce ai consultatul medicul. Şi doar conform sfaturilor lui. Noi ţi l-am lăudat pentru că merită din plin şi ţi-am vorbit despre calităţile lui la modul generic. Dar, aşa cum ştii, fiecare pacient este unic şi fiecare leac se administrează personalizat.
Şofranul, aurul roşu: savoare, culoare şi vindecare by AimGroup is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.