Suntem tot mai grăbiți. Vrem totul, pe loc. Dacă trebuie să așteptăm, stăm ca pe ace. Nu mai avem răbdare nici cu noi înșine, darămite cu ceilalți. Dar, atenție !, nerăbdarea poate fi nocivă. Fizic și psihic. ”Oala sub presiune” este un antimodel de viață. Un sindrom. Antidot: răbdarea. Dar răbdarea este o lecție care se învață…
Preia controlul
Graba strică treaba. Și sistemul cardiovascular. Dacă ești tu însuți un nerăbdător din fire sau trăiești alături de unul, este timpul să iei măsuri. Această incapacitate de a reduce motoarele dăunează grav nu doar relațiilor familiale și sociale, ci și sănătății inimii tale.
Studiile medicale relevă că nerăbdarea este o stare în care tensiunea arterială crește periculos. Urmarea: lăsăm garda jos în fața maladilor cardiovasculare. Spune-ți, în clipa în care simți că ”îți sare muștarul”: ”Eu dețin controlul! Nu mă controlează nervii pe mine!”.
Hrănește hormonul fericirii
Tot pe studii de specialitate se bazează și următoarea afirmație: temperamentul coleric, incapabil de temporizare, blochează producția de serotonină. Până nu de mult, serotonina era considerată (doar) hormonul fericirii, al stării de bine. Astăzi se știe că ea acționează și asupra atitudinii noastre spontane (răbdător, calm/nerăbdător, impulsiv). Este foarte bună așadar ideea de a consuma constant alimente bogate în triptofan (substanță implicată în sinteza serotoninei), respectiv fructe, ouă sau ciocolată neagră.
Practică dolce far niente (plăcerea de a fi pur și simplu)
Teoria trebuie susținută de sfaturi practice. Deci: de fiecare dată când ai un pic de timp liber (câteva minute sunt de ajuns), evadează într-un loc liniștit, preferabil în mijlocul naturii: un parc, liziera unei păduri, malul mării sau pur și simplu pe un balcon în care ai creat o ambianță relaxantă (prezența cât mai multor plante este un atu important). Ce faci acolo preț de acele câteva minute? Nimic (în sens concret productiv). Asculți, observi. Sănătatea fizică și mentală câștigă înmiit.
Numără până la 10. Nu-i de râs!
Cunoști situația: navighezi pe internet. Site-ul pe care vrei să îl accesezi se încarcă greu. În două secunde ți-ai pierdut răbdarea. Iar după alte opt secunde abandonezi căutarea. Ei bine, statisticienii sunt cu ochii pe cei ca tine. Și dau de știre: oamenii nu sunt în stare să aștepte mai mult de zece secunde în fața unei pagini de internet în curs de încărcare. Și este doar un exemplu printre atâtea altele… Urmat de un sfat numai bun de pus în aplicare: prima dată când te vei regăsi în situația de mai sus (așteptând ca ceva să se întâmple, în fața computerului sau în orice altă împrejurare), pune stop procesului de gândire.
Numără până la zece. Lent! Vizualizând fiecare cifră sau, și mai bine, imaginându-ți, pentru fiecare, o situație plăcută (tu plimbându-te pe o plajă pustie, de exemplu). Acest truc te va ajuta să învingi impulsul nevricos. Și să rămâi calm și detașat.
Analizează un alt nerăbdător
A observa o altă persoană care se lasă luată de val este una din cele mai bune metode de a-ți da seama cât de agasantă este această atitudine pentru ceilalți. Stai cu ochii pe impulsivul dezlănțuit: analizează-i comportamentul, expresiile, gesturile… O să-ți dai seama, cu siguranță, cât de neplăcut este. Iar acest exercițiu te va ajuta să te controlezi cu prima ocazie când nerăbdarea va încerca din nou să preia controlul asupra ta.
Evită multitaskingul
Task = sarcină. Multitasking: executarea mai multor activități, sarcini în același timp. Este comandamentul timpului pe care îl trăim. De la straturile bazale sociale, până la straturile din vârf. Și sursa generoasă a nevrozelor timpului pe care îl trăim. Extrage din acest timp global timpul tău personal. Reobișnuiește-te să faci lucrurile pe rând.
Concentrează-te asupra fiecăruia în parte, urmând principiile deplinei conștiințe. Psihologii ne amintesc: faptul de a executa mai multe ”task”-uri în același timp (vorbit la telefon, tastat la computer/privit la televizor, pregătit cina etc.) ne face să devenim nerăbdători. Pentru că acest comportament ne ”învață” că trebuie să obținem mai multe rezultate simultan.
Proiectează-te în viitor
Economiștii obișnuiesc să spună că trăim în cultura ”non-economisirii” (a risipei, spus pe șleau). ”A cheltui” este verbul dominant. Explicația stă în neputința de a ne imagina ca fiind în aici ”pe termen lung”. De aici și impulsivitatea. Să consumăm cât mai mult, cât mai iute. Dacă ne-am proiecta într-un viitor îndepărtat, am schimba macazul: am simți imboldul de a pune ceva deoparte, azi un pic, mâine un pic. Soluția ar fi să tranșăm această opoziție viitor-apropiat / viitor îndepărtat în favoarea celui de al doilea termen. În orice situație: și când ne ciorovăim cu cei din casă, și când ne îndeplinim sarcinile la serviciu, și când stăm la coadă la supermarket… Autoproiectarea într-un ”mâine” (viitor) îndepărtat ne va ajtua să nu mai fim impulsivi ”azi, acum”.
Odihnă creativă vs odihnă activă
Ce faci, de regulă, în week-end și în așa-zisele micivacanțe? Rămâi activ, recuperezi la capitolul treburi casnice sau lucrări de serviciu? Năravul ăsta îl avem cei mai mulți. Și ne mai mirăm că suntem tot mai obosiți, agasați, nerăbdători. De când nu ai mai petrecut măcar o zi întreagă făcând numai și numai lucruri pentru sufletul tău: să desenezi, să tricotezi, să construiești o machetă sau un puzzle? Reînvie toate aceste îndeletniciri creative, care te ajută să cultivi răbdarea (pentru că rezultatul nu este unul imediat, el apare încetul cu încetul). O dată regăsit (e) hobby-ul (hobbyurile) preferat(e), îți vei regăsi și pacea interioară. Și nu te vei mai putea lipsi de el (e).
Te mai poate interesa și :
Preia controlul asupra minții tale și transformă-ți viața în mod pozitiv
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.