Cum ne afectează stresul cronic și cum îl putem combate

Articol Cum ne afectează stresul cronic și cum îl putem combate - Tehnologie pentru viață

Cum ne afectează stresul cronic și cum îl putem combate

Stresul, în anumite limite, are rol mobilizator, însă atunci când devine cronic face ragavii în corp, iar de departe cel mai afectat este creierul. Neurocercetătorii au descoperit că stresul cronic și, implicit, cortizolul, o substanță nocivă pe care corpul o elimină în situații de stres prelungit, pot deteriora creierul. Stresul ne influențează negativ pe toate planurile.

Cum ne afectează stresul cronic?

La locul de muncă, stresul atenuează performanța, împiedică munca în echipă și îi determină pe oameni să ia decizii nepotrivite. În plus, își pune amprenta și asupra relației de cuplu. Însă, de departe, așa cum am precizat și în deschiderea textului, stresul îmbolnăvește cel mai grav creierul cu efecte asupra întregului corp.

Concret, neurologii de la Universitatea din California, Berkeley, au descoperit că stresul cronic declanșează schimbări pe termen lung în structura și funcția creierului. Constatările lor ar putea explica de ce tinerii care sunt expuși stresului cronic sunt predispuși, mai târziu în viață, la probleme mentale, cum ar fi anxietatea și tulburările de dispoziție.

În condiții de stres, celulele stem din hipocampus – o structură importantă a creierului responsabilă de învățare și de memorie – “acoperă” neuronii cu un material izolant numit mielină. Excesul de mielină modifică modul în care neuronii se conectează unul cu celălalt.

“Aceste schimbări pot afecta funcția cognitivă, inclusiv învățarea, memorarea, precum și starea emoțională. Mielinizarea în exces poate contribui la apariția tulburărilor psihice precum anxietatea, depresia și tulburarea de stres post-traumatic”,

explică dr. Sundari Chetty, de la Școala de Medicină Stanford. Dacă începi să ai probleme de concentrare sau memoria îți joacă veste, acestea pot fi semne de alarmă privind nivelul crescut de stres din corp.

Risc de accident vascular cerebral

Nivelurile mari de stres ar putea crește riscul de accident vascular cerebral. Într-un studiu publicat în revista Stroke, mai mult de 6.700 de adulți cu vârste cuprinse între 45 și 84 de ani au completat chestionare privind modul în care le afectează viața factorii psihologici, inclusiv stresul și depresia. 11 ani mai târziu, cei care au raportat că au suferit de stres cronic cauzat de sănătate, bani ori relații, prezentau un risc cu 59% mai mare de a suferi un accident vascular cerebral sau un atac ischemic tranzitor.

“În general, în cazul acestei boli, ne concentrăm asupra factorilor de risc tradiționali – nivelurile mari de colesterol, tensiunea arterială crescută, fumatul și așa mai departe. Și toate acestea sunt foarte importante, dar studii ca acesta arată că caracteristicile psihologice sunt la fel de importante. Deci nu le ignorați”,

a spus autorul studiului Dr. Susan Everson-Rose.

Materia cenușie, în pericol

Din cauza anxietății, care poate fi cauzată inclusiv de pierderea unei case, divorț sau moartea unui iubit, materia cenușie din părțile cortexului prefrontal medial, care este responsabil de control și de emoții, poate scădea, potrivit cercetătorilor de la Universitatea Yale. Acest lucru a fost relevat de analizele RMN ale 103 persoane sănătoase expuse la un stres major.

Concret, “materia cenușie” a creierului este plină de terminații nervoase și este responsabilă de funcțiile superioare ale creierului, cum ar fi gândirea, calculul și luarea deciziilor. Dar materia cenușie este doar jumătate din materia creierului. În cealaltă jumătate a creierului se găsește materia albă. Substanța albă poară numele de mielină grasă și accelerează fluxul de semnale electrice între neuroni și regiunile creierului. Concret, este compusă din axoni, care creează o rețea de fibre care interconectează neuronii și creează astfel o rețea de comunicații între regiunile creierului.

“Am studiat doar o parte a creierului, hipocampul, dar descoperirile noastre ar putea oferi o pe perspectivă asupra modului în care materia albă se schimbă în boli precum schizofrenia, autismul, depresia, sinuciderea, ADHD”,

potrivit Danielei Kaufer, de la UC Berkeley, profesor asociat de biologie integrativă. Hipocampul reglează memoria și emoțiile și joacă un rol în diferite tulburări emoționale. În perioadele de stres, hipocampul se micșorează.

Risc de demență

Unul dintre cele mai îngrijorătoare efecte ale stresului asupra creierului este acela că poate crește riscul de demență și de Alzheimer. Aceasta este, în prezent, a șasea cauză principală de deces la nivel mondial. Încă nu există un tratament și de aceea este indicat controlul bolii printr-o dietă sănătoasă, lipsită de zahăr, a unei cantități mari de grăsimi sănătoase pentru creier, exerciții fizice, renunțarea la fumat, menținerea activității mentale, evitarea expunerii la metale toxice și nu în ultimul rând controlul stresului.

Antrenarea undelor cerebrale – calea combaterii stresului

Neuroștiința a identificat o soluție la stres care merge mult mai departe de managementul stresului convențional. Această abordare nu numai că elimină cauza apariției hormonilor de stres, dar generează și condițiile neurologice care stimulează creșterea conexiunilor între neuroni, care extind capacitatea creierului, făcând oamenii mai inteligenți, mai inovativi și inteligenți din punct de vedere emoțional. Soluția constă în „reînvierea creierului”.

Concret printr-un proces natural numit antrenarea undelor cerebrale putem stimula creierul să scadă secreția de substanțe neurochimice nocive (corelate cu stresul), să genereze hormoni benefici (corelați cu starea de bine, relaxarea și euforia) și în timp să schimbe efectiv structura creierului pentru a gestiona natural și ușor reacțiile la stres.

Reorganizarea creierului are loc prin mecanisme precum “germinarea axonală”, în care axonii nedeteriorați dezvoltă noi terminații nervoase pentru a reconecta neuronii ale căror legături au fost rănite sau întrerupte. Axonii nedemontați pot, de asemenea, să cultive terminațiile nervoase și să se conecteze cu alte celule nervoase nedeteriorate, formând căi neurale noi.

Cea mai rapidă și eficientă modalitate de stimulare a creierului și combatere a stresului este antrenarea undelor cerebrale cu ajutorul stimulilor luminoși și sonori modelați pe frecvențe specifice stării de relaxare, calmului, meditației și somnului odihnitor. Astăzi, corporații, spitale, clinici și cabinete de wellness din întreaga lume folosesc dispozitive performante de stimulare mentală pentru relaxare și antrenare a creierului.

Colaborarea dintre neuroștiință și tehnologie permite explorarea potențialului mental la o nouă dimensiune, îmbunătățirea radicală a stării de sănătate prin diminuarea și chiar eliminarea stresului și aprofundarea capacității naturale a organismului de a se relaxa.

Detalii despre beneficiile utilizării unei tehnologii pentru combaterea stresului și relaxare poți afla pe pagina noastră: www.aimgroup.ro/mindsynergy

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-FărăDerivate 4.0 Internațional .

Ți-a plăcut acest articol? Introdu adresa ta de email mai jos pentru a putea primi săptămânal materiale pentru starea ta de bine.

* După completarea formularului, verifică și folderul Spam din adresa ta de email.

Datele tale personale sunt în siguranță cu noi! Nu vom înstrăina, vinde sau închiria adresa ta de email sau orice alte date personale. Politica noastră este ZERO toleranță față de email-urile nesolicitate!

Redistribuie "Cum ne afectează stresul cronic și cum îl putem combate"

Comentariu (1) "Cum ne afectează stresul cronic și cum îl putem combate"

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *