Poluarea ar putea crește riscul de demență?

Articol Poluarea ar putea crește riscul de demență? - Tehnologie pentru viață

Poluarea ar putea crește riscul de demență?

Apariția demenței ar putea avea o strânsă legătură cu gradul de poluare al aerului, potrivit unui studiu observațional realizat recent de cercetătorii englezi. Ei susțin însă că asociațiile identificate în urma acestui studiu observațional nu au putut fi explicate și prin existența factorilor cunoscuți că ar influența riscurile de a dezvolta această boală.
Boala Alzheimer nu are leac, iar odată instalată tot ce se poate face este încetinirea progresului ei. În această situație. accentul se pune pe prevenție, mai precis pe identificarea cauzelor și controlul lor.

Legătura dintre poluanții atmosferici și cazurile de demență

În prezent, poluarea aerului este cunoscută ca factor de risc pentru bolile de inimă / accident vascular cerebral și bolile respiratorii, însă rolul său potențial în bolile neurodegenerative, cum este și demența, nu este încă lămurit.

În acest sens, cercetatorii au vrut să vadă în ce măsură aerul poluat de deasupra Londrei și a zonei metropolitane înconjurătoare a influențat noile diagnostice de demență.

Pentru a face acest lucru, ei au studiat fișe medicale anonime obținute de la Clinical Practice Research Datalink (CPRD), un agregator de servicii de cercetare privind sănătatea publică și de studii clinice. Cercetătorii s-au concentrat pe fișele a 131.000 de pacienți, cu vârste cuprinse între 50 și 79 de ani (în anul 2004), însă nu toți au avut diagnostice de demență.

Pe baza codurilor poștale rezidențiale ale acestor pacienți, cercetătorii au estimat expunerea anuală la poluanții atmosferici, în special dioxid de azot (NO2), particule fine de PM2.5 și ozon (O3). Mai puțin cunoscute, dar la fel de periculoase ca NO2 și O3, PM2.5 sunt particule (lichide sau solide) cu diametrul sub 2,5 microni aflate în suspensie în aer care pătrund atât de adânc în plămâni astfel încât duc la un răspuns din partea sistemului imunitar.

Răspunsul organismului la particulele poluante din aer

Concret, celulele de apărare ale organismului le confundă cu bacteriile şi încearcă să le omoare. Fiind particule de praf, ele nu pot fi „ucise” și prin urmare ţesutul pulmonar se inflamează. Și mai grav este faptul că adesea au suprafețe active, care generează radicali liberi, iar procesul oxidativ al acestora asupra plămânului este similar cu cel produs de fumat sau de îmbătrânire.
De asemenea, cercetătorii englezi au luat în calcul apropierea locuinței de traficul rutier, fiind inclus și zgomotul ca poluant fonic.
Starea de sănătate a acestor pacienți a fost urmărită pentru circa 7 ani, în medie, mai precis până când li s-a pus diagnosticul de demență, deces sau nu s-au mai aflat sub o monitorizare medicală pentru o afecțiune oarecare.

Pe perioada monitorizării, 2.181 pacienți (1,7%) au fost diagnosticați cu demență, inclusiv boala Alzheimer.

Aceste diagnostice au fost asociate cu prezența NO2 și PM2.5 în atmosferă chiar de la începutul perioadei de monitorizare, respectiv din 2004.
Concret, cei care au locuit în zonele cu niveluri ridicate de NO2 au prezentat un risc mai mare cu 40% de a fi diagnosticați cu demență decât cei care au trăit în zonele unde NO2 s-a aflat în cantități mai mici. O creștere similară a riscului a fost observată și la niveluri mai mari ale PM2.5.

Aceste asocieri au fost consecvente, dar inexplicabile în asociere cu alți factori de risc, precum fumatul și diabetul. Însă, când cercetătorii s-au aplecat numai asupra anumitor tipuri de demență, poluarea, de exemplu, a rămas drept cauză doar pentru boala Alzheimer.

Citește aici și articolul 11 practici pentru a evita maladia Alzheimer

Câteva concluzii

Fiind doar un studiu observațional, poluarea nu a putut fi identificată exact drept un factor de risc în apariția demenței, precum hipertensiunea arterială, dislipidemiile, sindromul metabolic și diabetul zaharat.

Constatările pot fi aplicabile numai în Londra.

Un neajuns a fost și faptul că perioada de analiză a fișelor subiecților nu a putut fi prelungită mai mult de 7 ani, aspect relevant dacă se ia în calcul faptul că boala Alzheimer se dezvoltă de-a lungul a unui număr mare de ani. Din cauza vieții stresante, primele modificări la nivelul creierului pot apărea și în jurul vârstei de 35-40 de ani, însă primele manifestări ale bolii pot apărea și după circa 10-15 ani, când legăturile dintre neuroni (sinapsele) încep să se degenereze și neuronii mor unul câte unul.
Modul în care poluanții ar putea contribui la neurodegenerare nu este clar.

Cu toate acestea, nu trebuie ignorat faptul că…

Poluarea aerului din cauza traficului a fost legată de dezvoltarea cognitivă mai lentă la copiii mici. În plus, s-a observat că expunerea continuă semnificativă la aerul poluat poate produce neuroinflamație.
Bucureștiul se află pe poziţia a patra în topul celor mai poluate capitale din Europa, find întrecut doar de Istanbul, Varşovia şi Budapesta. De asemenea, la Iaşi şi Braşov nivelul particulelor care provin de la emisiile poluante generate de industrie şi trafic depăşeşte, zilnic, nivelul maxim acceptat de legislaţie.

Potrivit Agenţiei Europene a Mediului, anual, 28.000 de români mor din cauza unor afecțiuni cauzate de aerul poluat, precum bronşita, astmul sau bolile cardiovascule, iar aproximativ un milion de români suferă de afecţiuni respiratorii.

Una dintre cele mai sigure și eficiente modalități de a menține creierul sănătos la orice vârstă este stimularea cerebrală alternativă cu lumini și sunete. Cercetătorii au demonstrat abilitatea creierului de a dezvolta noi conexiuni neuronale – numită neuroplasticitate. O antrenare riguroasă și adecvată a creierului ține la distanță bolile degenerative precum demența. În acest sens, îți recomandăm să afli mai multe informații despre beneficiile utilizării zilnice a tehnologiei Mind Synergy. Intră aici.

Sursă: https://www.sciencedaily.com/releases/2018/09/180918195347.htm

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-FărăDerivate 4.0 Internațional .

Ți-a plăcut acest articol? Introdu adresa ta de email mai jos pentru a putea primi săptămânal materiale pentru starea ta de bine.

* După completarea formularului, verifică și folderul Spam din adresa ta de email.

Datele tale personale sunt în siguranță cu noi! Nu vom înstrăina, vinde sau închiria adresa ta de email sau orice alte date personale. Politica noastră este ZERO toleranță față de email-urile nesolicitate!

Redistribuie "Poluarea ar putea crește riscul de demență?"

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *