Colesterolul şi efectul său numit CANCER (I)

Articol Colesterolul şi efectul său numit CANCER (I) - Tehnologie pentru viață

Colesterolul şi efectul său numit CANCER (I)

  
Se ştie că excesul de colesterol „rău” are efecte dezastruoase asupra vaselor de sânge şi asupra inimii. Ce se ştie mai puţin e faptul că excesul de grăsimi în sânge şi la nivelul ţesuturilor implică un risc mare de a dezvolta tumori maligne.

S-a demonstrat că această lipoproteină, în exces, nu numai că aderă şi se depune pe pereţii arterelor, afectând circulaţia sângelui, dar acţionează şi ca un factor stimulant pentru apariţia şi pentru creşterea ţesuturilor tumorale. Încă de la începutul anilor ’80, studiile au indicat o legătură directă între nivelul mare de grăsimi din sânge şi din ţesuturi şi dezvoltarea tumorilor. Mai exact, informaţia era dată publicităţii în premieră în 1982, în cadrul raportului cu privire la Dietă, Nutriţie şi Cancer al Academiei Naţionale pentru Ştiinţă din SUA , după cum scria dr. T. Colin Campbell în cartea sa „Studiul China”. Ulterior, zeci de alte studii au reconfirmat şi adus informaţii suplimentare în această privinţă. Cel puţin trei tipuri de cancer sunt legate direct de acest factor de risc: cancerul de sân, cancerul de intestin gros şi cel uterin.
Însă dovezile privind riscul de îmbolnăvire vin şi în sens invers, după cum se precizează în aceeaşi carte, „Studiul China”: „Pe măsură ce nivelul colesterolului sangvin descreştea de la 170 mg/dL la 90 mg/dL, se micşora şi prezenţa bolilor: cancer de ficat, de colon, de rect şi de pulmonar în cazul bărbaţilor şi cancer pulmonar şi de sân la femei, leucemii şi tulburări mintale atât în cazul adulţilor, cât şi în cel al copiilor, boli de stomac şi de esofag (gât)”.

Imită acţiunea hormonilor feminini

De ce este excesul de colesterol atât de nociv, favorizând dezvoltarea tumorilor? Pentru că are şi efect de estrogen (grupă de hormoni feminini).
Oamenii de ştiinţă de la Centrul Medical al Universităţii Duke din SUA au dovedit că o dietă bogată în grăsimi duce la o creştere a riscului de a face tumori cu 30%. Potrivit publicaţiei „Science Daily”, o primă observaţie relevantă a lor a fost aceea că substanţa numită generic „colesterol” era descompusă în organism în substanţa 27HC (hidroxicolesterol), care poate să mimeze acţiunea estrogenului şi să declanşeze aceleaşi efecte ca acest hormon în unele ţesuturi.
Apoi, printr-o serie de experimente făcute pe şoareci de laborator, ei au sesizat faptul că dieta bogată în grăsimi şi, deci, creşterea concentraţiei de 27HC în sânge a dus la apariţia unor tumori cu 30% mai mari decât la şoarecii care primiseră hrană echilibrată. În plus, aceste tumori aveau capacitatea de a se răspândi cu uşurinţă în organism. Şi, dacă mai era nevoie de vreo dovadă, s-a observat că tumorile mamare „hrănite” cu 27HC au crescut considerabil mai repede şi mai mult decât cele „neajutate”.
După cum se ştie, un efect similar estrogenilor îl are şi ţesutul adipos în exces, motiv pentru care obezitatea este asociată unui risc mare de a dezvolta cancer.

celule02 

„Noi am comparat răspândirea bolilor vestice din fiecare ţinut cu variabilele alimentaţiei şi ale stilului de viaţă şi, spre surpriza noastră, am aflat că unul dintre cei mai puternici predictori ai bolilor vestice este colesterolul sangvin”, scria dr. T. Colin Campbell în cartea sa „Studiul China”.

Şi totuşi, avem nevoie şi de grăsimi

Da, categoric avem nevoie şi de grăsimi pentru a fi sănătoşi. Grăsimile nu numai că sunt o sursă de energie, dar mai au şi multe alte roluri: ajută la asimilarea vitaminelor A, D, E, K (liposolubile), intervin în procesele de coagulare a sângelui şi fac parte din structura membranelor celulare şi a sistemului nervos. Dar câte grăsimi să ne ajungă zilnic în organism prin intermediul alimentelor şi, mai ales, ce fel de grăsimi? Maximum 30%  este proporţia în care ar trebui să se regăsească grăsimile în alimentaţia noastră, spun specialiştii în nutriţie. Dieta alcătuită în proporţie de 25-30% grăsimi reprezintă ceea ce se numeşte o „dietă săracă în grăsimi”.
Însă este esenţial ca o mare parte din aceste grăsimi să fie de bună calitate, de obicei de origine vegetală. Un motiv ar fi acela că alimentele de origine animală conţin, în general, mai multe grăsimi decât cele de origine vegetală. Şi apoi, majoritatea grăsimilor de provenienţă animală sunt nocive, spre deosebire de grăsimile vegetale. Cu câteva excepţii, printre care uleiul de focă şi uleiul de peşte.
Pe de altă parte, nici măcar alimentele de origine animală comercializate cu titlul de „sărace în grăsimi” nu sunt ceea ce am avea nevoie dacă vrem să evităm problemele cu colesterolul.
Alimentele de origine animală înseamnă conţinut mare de proteine şi lipsă de fibre, iar proteinele, într-un final, se vor transforma tot în colesterol. După cum explica dr. T. Colin Campbell în cartea „Studiul China”: „Felul în care sunt fabricate grăsimea  şi colesterolul în organism este extrem de complex, implicând sute de reacţii chimice diferite şi zeci de nutrienţi. Datorită acestei complexităţi, efectele grăsimilor şi ale colesterolului din alimente asupra sănătăţii pot fi foarte diferite de efectele pe care le au asupra sănătăţii un nivel ridicat de colesterol sangvin sau prea multă grăsime în organism”.

Ce trebuie să mai ştii

graficÎn primul rând, trebuie făcută clar distincţia între cele două tipuri de colesterol: cel alimentar şi cel sangvin. Primul reprezintă o categorie nutriţională, aşa cum sunt şi glucidele (carbohidraţii), fibrele şi proteinele. Al doilea, cel care face subiectul acestui articol, este colesterolul sintetizat de ficat, care este măsurat atunci când ni se ia sânge şi care arată nivelul de grăsimi din sânge şi din organism. Colesterolul sangvin este de două tipuri: colesterol „bun” – HDL („high-density lipoprotein”, adică „lipoproteine de înaltă densitate”, cu valori între 40 şi 60 mg/dl) şi colesterol„rău”- LDL („low-density lipoprotein”, adică „lipoproteine de joasă densitate”, cu valori ideale sub 100 mg/dl şi care este bine să nu depăşească 159mg/dl). Însumate, cele două alcătuiesc colesterolul total, care este indicat să nu depăşească 240 mg/dl (valorile sub 200 mg/dl sunt ideale).
Concluzia în ceea ce priveşte alimentaţia care ne pune la adăpost de cancer şi de alte boli vine tot de la autorul amplului „Studiu China” : „Am studiat efectele alimentaţiei asupra diferitelor tipuri de colesterol sangvin. Au fost observate aceleaşi efecte dramatice. Consumul de proteine animale a fost asociat cu niveluri ridicate ale colesterolului „rău”, în timp ce consumul de proteine vegetale a fost asociat cu niveluri scăzute ale colesterolului „rău”.

Surse vegetale de grăsimi „bune” şi de proteine

Legume, seminţe şi fructeProprietăţi nutritive
Alune, arahidebogate în grăsimi mononesaturate şi polinesaturate (acizi graşi Omega 3) şi în proteine, bogate în vitamina E
Ananasacizi graşi de tip Omega 3, bogat în vitamina C, fibre
Alge marinesursă bună de proteine, iod, magneziu, acizi graşi de tip Omega 3, fibre, beta-caroten
Avocadobogat în proteine, vitaminele C şi E, grăsimi mononesaturate (acid oleic) şi polinesaturate, calciu, fibre, nu are colesterol
Bananebogate în potasiu, acizi graşi de tip Omega 3, proteine
Broccoliconţinut mare de proteine, acizi graşi de tip Omega 3, fier, magneziu, bogat în vitamina C, vitamine din complexul B
Cajubogat în proteine, potasiu, magneziu
Cereale integraleconţinut mare de fibre, proteine, acizi graşi Omega 3, vitamine din complexul B
Conopidăconţinut semnificativ de proteine, acizi graşi de tip Omega 3, fier, magneziu, bogat în vitamina C, vitamine din complexul B
Ciupercibogate în proteine, surse bune de potasiu şi de cupru, vitamine din complexul B
Fasole boabebogate în proteine, fibre, fier, mangan, fosfor, vitamine din complexul B
Fisticbogat în proteine, acizi graşi Omega 3 şi Omega 9, proteine, vitamine din complexul B, potasiu, fier, zinc, vitamina E
Linteconţinut semnificativ de seleniu, fier, mangan, fosfor, zinc, vitamina B6
Mangoacizi graşi Omega 3, fibre, vitamina C, beta-caroten
Mazăresursă bogată de vitamina B1, vitamina C, proteine, fibre, folaţi, fosfor
Migdalebogat în proteine, magneziu, calciu, vitamina E
Nuci, nuci pecan, nuci de Braziliasursă bogată de proteine, acizi graşi Omega 3, Omega 6 şi Omega 9, magneziu, iod, potasiu, lecitină, vitamina E, vitamine din complexul B, seleniu
Nucă de cocosbogată în fibre şi proteine, conţine grăsimi saturate, dar nu conţine colesterol ( a se consuma cu moderaţie)
Soiabogată în proteine şi potasiu, conţine şi magneziu, fosfor, fier, mangan, vitamina E şi vitamina B6
Seminţe de floarea-soarelui (inclusiv ulei)vitamina E, grăsimi polinesaturate, acizi graşi Omega 3
Seminţe de dovleac (inclusiv ulei)proteine, bogate în fier, fosfor, potasiu, zinc
Seminţe de in (inclusiv ulei)grăsimi polinesaturate, acizi graşi Omega 3, Omega 6 şi Omega 9
Seminţe de susan (inclusiv ulei)proteine, calciu, vitamina E, grăsimi nesaturate, acizi graşi Omega 3, lecitină
Spanacacizi graşi de tip Omega 3, vitamina C, vitamine din complexul B, fibre
Ulei de măslineacizi graşi mononesaturaţi (a se consuma cu moderaţie, doar crud)
Varză, varză de Bruxellesacizi graşi de tip Omega 3, vitamina C, fibre

*Pentru a beneficia cu adevărat de efectele lor benefice, mâncaţi fructele şi seminţele oleaginoase crude şi nesărate, în porţii moderate.

 

Licenţa Creative Commons
“Colesterolul şi efectul său numit CANCER (I)” de blog.aimgroup.ro este licenţiat printr-o Licenţă Creative Commons Atribuire-Necomercial-FărăModificări 4.0 Internațional .

Ți-a plăcut acest articol? Introdu adresa ta de email mai jos pentru a putea primi săptămânal materiale pentru starea ta de bine.

* După completarea formularului, verifică și folderul Spam din adresa ta de email.

Datele tale personale sunt în siguranță cu noi! Nu vom înstrăina, vinde sau închiria adresa ta de email sau orice alte date personale. Politica noastră este ZERO toleranță față de email-urile nesolicitate!

Redistribuie "Colesterolul şi efectul său numit CANCER (I)"

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *