Sari la conținut

Ce sport să alegi, ca să te scuturi de emoţiile negative

”S’émouvoir et se mouvoir” – cum aş putea traduce acest joc de cuvinte din limba franceză, păstrând tot farmecul rimei? Mot-a-mot şi cu o rimă uşor trasă de păr: ”A se emoţiona şi a se mişca”. Cele două verbe, cu origini comune în latinescul ”movere”, ne amintesc faptul că emoţia este… o punere în mişcare. Prin urmare, exerciţiul fizic ne poate elibera de trăirile afective cu încărcătură negativă.
Emoţia ne pune în mişcare: furia ne îndeamnă să dăm cu pumnul în masă, frica ne taie răsuflarea, tristeţea declanşează lacrimi. Agitaţia sufletească modifică ritmul cardiac, respiraţia, temperatura corporală, tensiunea arterială, activitatea musculară şi cerebrală. Exact aşa cum se întâmplă şi când facem sport. Mai clar de atât nici că se poate: cele două tipuri de mişcare, interioară şi exterioară, sufletească şi trupească, se condiţionează reciproc. Iar cea din urmă o reechilibrează pe cea dintâi.

Cum influențează mișcarea organismul

Sportul acţionează, mai înainte de toate, la nivel fiziologic: consumă cortizol, hormonul stresului, împiedicându-l… să ne consume. Şi produce endorfine, hormonul stării de bine, cel care nu lasă reacţiile negative să ne manipuleze. Să ne mişcăm, aşadar, în spirit mindfulness (conştiinţa deplină). Să identificăm emoţia dominantă care încearcă să ne înrobească şi să o ”tratăm” cu cea mai eficientă activitate fizică.

Jocul în echipă alungă tristeţea

Când eşti trist, ai tendinţa să te retragi într-un colţ, ca să stai nemişcat, tu cu tine. Or, izolarea nu face decât să hrănească această emoţie negativă. Nu de singurătate ai nevoie, ci de zâmbetele înţelegătoare ale celor apropiaţi şi de o activitate fizică ce te ajută să accepţi imperfecţiunea şi repartiţia responsabilităţilor.

Sportul potrivit : Profită de soare şi de nisipul fin al plajei şi improvizează partide de beach-volley în familie. Pasarea mingiei nu-ţi lasă răgaz să te cufunzi în gânduri negre şi ţese o complicitate între jucători. Amuză-te sărind coarda împreună cu cei mici. Luaţi startul împreună într-o cursă de jogging – acest gen de mişcare este, pe termen lung, mai eficient decât orice antidepresiv. Un detaliu foarte important – fă echipă cu persoane care au acelaşi ritm ca tine.

Armonizarea posturilor corporale stinge furia

Sprint, box sau squash? Nici gând! Sunt sporturi bazate pe defulare, pe gesticulaţia agresivă, eficientă pe moment, dar care nu reuşeşte să liniştească în profunzime temperamentul coleric. Specialiştii propun mai curând o activitate care preia energia furiei şi o exprimă nonviolent, stimulând autocontrolul. Antidotul mâniei este bunăvoinţa, colaboarea – fair-playul, în termeni sportivi.

Sportul potrivit: este cel ce te ajută să îţi stăpâneşti respiraţia (care, sub imperiul furiei, are tendiţa să se accelereze, comprimând cutia toracică). Alege artele marţiale gen aïkido, de exemplu, bazate pe o filozofie impregnată de empatie, în care obiectivul luptei este distrugerea atacului, nu a atacantului.

Kyudo, tirul cu arcul japonez, îmbină stăpânirea gesturilor cu respectul faţă de ceilalţi, obiectivul ţintit fiind armonizarea posturilor corporale, mentale şi emoţionale. Gimnasticile orientale executate individual – yoga, qi gong, tai-chi – sunt, de asemenea, benefice, dar abia după ce ai lucrat deja asupra furiei. Altminteri, stând faţă în faţă cu tine însuţi, ”pe nepregătite”, rişti să abandonezi rapid exerciţiul.

Încrederea în coechipier învinge teama

Cum a procedat instructorul de înot cu tine, pe când erai un pici de patru ani, îngrozit de ideea de a plonja în apa adâncă? Te-a aruncat în mijlocul bazinului. Mare strateg! La fel ca cei care ”tratează” spaima de înălţime recomandând cursuri de paraşutism ori salturi cu parapanta. Încercarea de a sfida frica printr-o activitate prea radicală se poate solda cu un traumatism. Iar frica rămâne cu tine pentru toată viaţa. O poate învinge doar o experienţă prin care o înfrunţi simţindu-te în deplină siguranţă. Una care îţi dă curaj să te autodepăşeşti, să devii conştient că, oricât de greu ar fi să controlezi totul în viaţă, ai resursele necesare ca să găseşti soluţii pas cu pas.

Sportul potrivit: escalada, care combină frica (ştii că un hău se deschide sub tălpile tale) cu încrederea (ştii că eşti legat cu o coardă solidă, pe care o ţine o persoană de încredere). O şcoală a încrederii în sine şi în celălalt. Aparent paradoxal, şi un sport de contact, ca jiu-jitsu brazilian, poate stimula curajul şi stăpânirea de sine: când eşti placat pe sol, sub corpul adversarului, ai concomitent senzaţia de neputinţă şi reacţia instinctivă de a căuta liniştea şi seninătatea în adâncul fiinţei tale.

Crosul umanitar – antidotul amărăciunii

Poate că primul impuls ar fi să inviţi un bun prieten la o plimbare agale şi să-ţi deschizi inima în faţa lui. Şi ce crezi că ai obţine? Ori te-ar compătimi, ori ţi-ar împărtăşi propriile lui frustrări şi resentimente, aşa, ca să te simţi ”încurajat” că ”nu eşti singur”, ştie şi el foarte bine despre ce vorbeşti… Şi într-un caz, şi în altul, rezultatul ar fi acelaşi: veţi înmulţi cu doi sentimentul negativ.
Când cineva sau ceva ”îţi lasă un gust amar”, ai nevoie de un mediu opus celui care a produs sentimentul. Amărăciunea amestecă mai multe emoţii – frustrare, decepţie, regret, furie, ruşine, vulnerabilitate. Antidotul lor este o activitate care te ajută să te recentrezi: te umple de satisfacţie, te pune în valoare, îţi reaminteşte frumuseţea vieţii…

Sportul potrivit: este cel care îţi redă încrederea în solidaritatea umană şi în altruism. De pildă, participarea la un maraton pentru susţinerea unei cauze umanitare – eradicarea unei maladii, sprijinirea copiilor defavorizaţi etc. Efortul fizic în grup, subordonat unei cauze nobile, degajă o uriaşă energie pozitivă, din care fiecare competitor se împărtăşeşte, schimbând unghiul din care priveşte eternul omenesc. Acelaşi rezultat îl produc şi experienţele contemplative, deşi ţin de un registru opus (în sensul că se practică individual): plimbarea agale, în tovărăşia… unui aparat foto (instantaneele au darul de pune în lumină aspecte pe care le ignorăm în mod obişnuit) ori scufundările (plonjarea în universul submarin modifică reperele, obligă la abandonarea automatismelor reconfortante, ”condamnă” la reverie, uitarea sinelui şi a lumii care începe şi se termină deasupra luciului apei).

Creative Commons License
Ce sport să alegi, ca să te scuturi de emoţiile negative by AimGroup is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.

Lasă un răspuns