Cum să îți fortifici sistemul imunitar iarna

Articol Cum să îți fortifici sistemul imunitar iarna - Tehnologie pentru viață

Cum să îți fortifici sistemul imunitar iarna

Ce ne tot spun medicii, an de an, la vremea aceasta din an? Să evităm zonele aglomerate, pentru că în sezonul rece cantitatea de virusuri pe metru pătrat crește vertiginos. Să ne ținem așa, mai pe la periferia zonelor cu risc. Adică: să nu mai mergem la serviciu (am vrea, dar nu se poate), să nu mai ieșim cu prietenii (dar nu dă bine la imagine), să nu mai bântuim prin mall, prin supermarket (dar nu ne permitem să comandăm la ușa casei toate cele necesare familiei). Așadar teoria este sublimă, dar practica este discutabilă.
Foarte bine, atunci să discutăm!

Virozele, gripa, gastroenterita sunt ”vedete” de sezon datorită (corect: din cauza) temperaturilor scăzute. În principiu, știm. Dar care este mecanismul? Cum se leagă relația aceasta periculoasă dintre frig și boală? Răspund cercetătorii în domeniul sănătății.

Frigul: inamicul public nr. 1

De ce? Pentru că…

  • Frigul fragilizează sistemul imunitar. Care este mecanismul? Iată: din cauza temperaturilor scăzute, activitatea celulară și reacția de răspuns a organismului la atacul factorilor exterior sunt mai lente. Așa că virusurile au timp lejer ca să se instaleze confortabil și să își înceapă lucrarea. Le vine în ajutor și lipsa luminii = carență de vitamina D, vitamina responsabilă cu fortificarea sistemului imunitar.
  • Sporește rezistența virusurilor. Virusurile și bacteriile sunt echipate cu un înveliș protector care se îngroașă când temperaturile scad. Rezistă deci foarte bine iarna. Și lumina slabă le ajută o dată în plus, prin cantitatea redusă de ultraviolete – undele care distrug agenții infecțioși.
  • Amplifică efectul poluării. Frigul de afară și aerul uscat din interioarele supraîncălzite și insuficient ventilate fac să stagneze particulele fine care alcătuiesc poluarea atmosferică. Aceste particule irită puternic bronhiile pulmonare, făcând să crească numărul proteinelor ICAM-1, prin care rinovirusurile pătrund în celulele și le infectează.

Căldura: un prieten înșelător

E frig, deci căutăm să intrăm la căldurică. E logic. Dar nociv: ne ”adăpostim” în magazine, în cafenele, în mijloacele de transport în comun, adică în locuri publice (în sensul cel mai strict: cu mult public), insuficient ventilate (pentru se păstra căldura), cu aer uscat – risc maxim pentru transmiterea ”infecțiilor încrucișate”, după cum le numesc specialiștii institutelor de sănătate publică. Și vecinătățile strânse le ușurează virusurilor misiunea: lansate de la câțiva centimetri, prin tuse și strănut, sau ”luate” pe palme de la cei cu care împărțim bara de susținere din metrou sau autobuz, își ating ultrarapid ținta (ne contaminează și pe noi).

Cele mai deștepte metode de prevenție

Gesturile clasice

  • Să ne îmbrăcăm bine (fițele astea, cu rochii flu-flu iarna și cizme vara dau bine pe podium, la prezentările de modă, și dau rău de tot la camera de gardă a spitalelor de urgență!).
  • Să aerisim încăperile în care lucrăm, dormim etc.
  • Să purtăm mănuși în mijloacele de transport în comun și să le întoarcem spatele (la propriu) celor care tușesc și strănută (le putem sugera politicos să își acopere nasul și gura cu o mască specială până când se înzdrăvenesc; accesoriu obligatoriu: să ne înarmăm cu toleranță față de previzibilele replici, mai ales când vom preciza că, potrivit specialiștilor, masca trebuie schimbată la fiecare patru ore!).
  • Să ne spălăm mâinile temeinic cu apă și săpun sau cu o soluție hidroalcoolică și când am venit din oraș, și când urmează să mâncăm, și în pauzele de lucru și cu atât mai des cu cât avem mai multe persoane bolnave în anturaj. Dar și după fiecare episod personal de tuse ori strănut.
  • Să folosim doar batiste igienice din hârtie, pe care le aruncăm imediat după ce am suflat nasul, ne-am șters la gură sau am șters mâinile.
  • Să ne curățăm nările cel puțin de două ori pe zi, dimineața și seara, cu ser fiziologic, apă de mare sau apă cu sare.
  • Să ștergem o dată pe zi cu șervețele antiseptice obiectele care colectează microbi: telefonul mobil, tastatura computerului, suprafața biroului etc.

Cum să ne fortificăm sistemul imunitar

  • Misiune dificilă? Nu și dacă începe de la baza temeliei fundamentului – alimentația echilibrată: bogată în vitamine și minerale, cu accent pe vitamina C (pătrunjel, broccoli, conopidă, lămâie, ardei gras,, citrice etc.), vitamina D (pește: somon, macrou, ton, sardine, gălbenuș de ou, ficat de vită, cereale, nuci, mere, lactate etc.), fier (carne roșie, pește – hamsii, ton, somon -, spanac, pătrunjel, busuioc, mărar, cimbru, sfeclă etc.), zinc (carne de vită și de miel, semințe de dovleac și de susan, nuci caju, ciocolată neagră, fructe de mare etc.), seleniu (semințe de floarea-soarelui, pește – ton, sardine, somon -, carne de vită, miel, porc, ficat, ouă, ciuperci, cereale, ceapă etc.).
  • Mișcare în aer liber: minimum 30 de minute pe zi, în pas alert.
  • Somn suficient (afla mai multe aici): un organism obosit este mult mai vulnerabil în fața atacului virusurilor de sezon.
  • Protejarea florei intestinale: o cură de probiotice se impune de fiecare dată când avem probleme digestive (gen scaune diareice), pentru a reechilibra flora intestinală cu rol esențial în susținerea sistemului imunitar.
  • Apelul la remedii naturiste: fitoterapie, reflexoterapie, acupunctură, orice altă terapie recomandată de către specialistul în medicină alternativă fortifică imunitatea. Cu condiția să adopți și complementul obligatoriu: dieta. Pentru detoxifierea organismului, adică pregătirea terenului pentru succesul terapiei.

Gândul: cea mai puternică forță din univers

”Cinci minute de mânie sau suferință imobilizează pentru 5-6 ore celulele gardian ale sistemului imunitar. Timp de 5-6 ore, organismul nostru este lipsit de apărare, iar milioanele de celule moarte, viruși și bacterii, circulă libere prin organism, se pot localiza undeva și declanșa boala” – avertizează profesor Dumitru Constantin Dulcan.

Pentru că:

”a gândi înseamnă a transforma nevăzutul în văzut. Gândul e creator, e cea mai puternică forță din univers”.

Câtă dreptate are domnul profesor?

”Stresul a luat proporții gigantice, ura, mânia, îndoiala, neîncrederea în ceilalți, invidia, gelozia provoacă în corp un pH acid, favorabil bolii. Depresia are și ea un efect nociv asupra organismului, nu doar că împiedică vindecarea, dar poate favoriza debutul altor boli. Dar știați că și frica ne face rău?”.

Nu știam poate, dar precis sistemul imunitar știe. Știe de frică. Prevenția? ”Să învățăm să le stăpânim”. Stresul, ura, mânia, îndoiala, neîncrederea în ceilalți, invidia, felozia, frica. Tot gândul rău. Suprema forță malefică din univers care poate fi contracarată doar de opusul ei: forța gândurilor luminoase, pozitive și a practicării liniștirii minții. Despre puterea gândurilor asupra sănătății am scris și în articolul CUM NE INFLUENȚEAZĂ GÂNDURILE ȘI EMOȚIILE STAREA DE SĂNĂTATE (click aici).

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-FărăDerivate 4.0 Internațional .

Ți-a plăcut acest articol? Introdu adresa ta de email mai jos pentru a putea primi săptămânal materiale pentru starea ta de bine.

* După completarea formularului, verifică și folderul Spam din adresa ta de email.

Datele tale personale sunt în siguranță cu noi! Nu vom înstrăina, vinde sau închiria adresa ta de email sau orice alte date personale. Politica noastră este ZERO toleranță față de email-urile nesolicitate!

Redistribuie "Cum să îți fortifici sistemul imunitar iarna"

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *