Atacul de panică: simptome și modalități de combatere

Articol Atacul de panică: simptome și modalități de combatere - Tehnologie pentru viață

Atacul de panică: simptome și modalități de combatere

Într-o dimineață, la ora 9.00, Ioana s-a așezat pe scaunul de la birou și, dintr-o dată, a fost cuprinsă de o stare inexplicabilă de rău, manifestată prin amețeli, frică, apărută din senin, cu bătăi rapide ale inimii. Ioana avea să afle că așa se manifestă atacul pe panică, deși pe moment a fost tentată să creadă că suferă de o boală cardiovasculară gravă. Medicul i-a spus, după o discuție îndelungată, că stresul cronic, cu care trăiește de câteva luni bune din cauza pierderii unui membru al familie, a stat la baza atacului de panică. În plus, Ioana consuma până la un litru de cafea pe zi, cofeina în exces fiind una dintre posibilele cauze ale atacului de panică.

Când și cum debutează atacul de panică

Atacul de panică debutează în cele mai multe cazuri după vârsta de 20 de ani și este caracterizat de o perioadă delimitată de frică intensă şi disconfort. Semnele și simptomele unui atac de panică se dezvoltă brusc și, de obicei, ajung la un maximum în circa 10 minute. Starea de discomfort, absolut compleșitoare, se menține circa 20-30 de minute, foarte rar o oră. Atacurile de panică se pot manifesta în orice mediu: într-un magazin, mergând pe stradă, la birou, la școală, conducând mașina sau chiar așezat confortabil pe canapea în intimitatea casei.

Simptomele cele mai frecvente din timpul atacului de panică:

• palpitații și transpiraţii reci
• tremor
• senzaţie de sufocare
• nod în gât
• durere în zona pieptului
• greaţă/disconfort abdominal
• ameţeală, senzația de leşin
• frica de-a pierde controlul
• frica de moarte
• amorţeli, furnicături
• frisoane sau senzaţie de căldură

Confundat cu un atac de cord?

Cele mai multe dintre simptomele unui atac de panică sunt fizice și, de multe ori, aceste simptome sunt atât de grave încât este posibil să crezi că ai un atac de cord.
De altfel, din această cauză, cele mai multe persoane, victime ale atacului de panică, merg de urgență la medic pentru un tratament, gândindu-se că se confruntă cu o problemă medicală care le pune viața în pericol. Este important să excluzi posibilele cauze medicale ale simptomelor, cum ar fi durerea în piept, frecvența cardiacă crescută sau dificultatea respirației.

Cei mai mulți oameni experimentează de-a lungul vieții doar unul sau două episoade de atacuri de panică fără alte complicații. Însă există și persoane în cazul cărora apariția acestor crize este urmată de teama persistentă a altor atacuri de panică, adică a anxietății anticipatorii. În astfel de cazuri este vorba de o tulburare de panică. Aceasta este caracterizată de atacuri de panică repetate, combinate cu schimbări majore în comportament sau anxietate persistentă în ceea ce privește atacurile ulterioare.

Este posibil să suferi de tulburare de panică dacă:

1.Experimentezi atacuri de panică frecvent, neașteptat, fără ca ele să fie legate de o situație specială.
2.Trăiești cu frica unui nou atac de panică.
3.Eviți locurile în care ai experimentat un atac de panică, iar dacă nu e posibil – pentru că l-ai experimentat acasă sau la muncă – în acele locuri te simți inconfortabil.

Un atac de panică poate dura câteva minute, însă urmele pe care le lasă la nivel psihic rămân o perioadă lungă de timp. Din cauza unui atac de panică, poți rămâne cu o teamă permanentă care îți va afecta încrederea în propria persoană cu repercursiuni asupra vieții de zi cu zi. În timp, fără un tratament adecvat, nu neaparat medicamentos, se poate ajunge la următoarele situații (simptome ale tulburării de panică):

Atac de anxietate – Între două atacuri de panică, în loc să re relaxezi, te vei afla tot timpul într-o stare de tensiune și de neliniște profundă. Această anxietate provine de la teama de a avea viitoare atacuri de panică. Această “teamă de teamă” este prezentă în majoritatea timpului și poate fi extrem de contraproductivă.

Evitarea anumitor medii sau a unor situații (Phobic avoidance). Această stare se poate baza pe convingerea că situația pe care o evitați a provocat un atac de panică anterior. Sau eviți locurile de unde ”evadarea” ar fi dificilă în cazul unui atac de panică. In extremis, fobia evitării devine agorafobie.

Din ce cauză apare

Deși cauzele exacte ale atacului de panică sunt neclare, s-a observant că există o legătură cu tranzițiile majore ale vieții, cum ar fi absolvirea colegiului, un nou loc de muncă, căsătoria ori apariția unui copil. Stresul sever, cauzat de moartea unui membru al familiei, divorțul sau pierderea locului de muncă, poate provoca, de asemenea, atacuri de panică.

Atacurile de panică pot fi cauzate și de afecțiuni medicale. Într-o astfel de situație, este important să faci un set de investigații pentru a exclude următoarele afecțiuni:

1.Prolapsul valvei mitrale, o problemă cardiacă minoră care apare atunci când una din supapele inimii nu se închide corect
2.Hipertiroidismul (glanda tiroidă hiperactivă)
3.Hipoglicemia (scăderea zahărului din sânge)
4.Abuzul de cofeină sau de substanțe interzise (amfetamine, cocaină)

Ajută-te singur!

Informează-te cât de bine poți și din surse credibile (întreabă un psiholog sau citește siteuri cu reputație bună) despre panică și anxietate. Simpla cunoaștere a cât mai multe informații despre panică poate scădea nivelul de stres cauzat de problema ta. Vei învăța că senzațiile și sentimentele pe care le în timpul unui atac de panică sunt normale și că nu ești în pericol.

Evită fumatul, alcoolul și cafeaua (există varianta decofeinizată). Toate acestea sunt considerate triggeri la persoanele susceptibile la atacuri de panică. De asemenea, ai grijă la medicamentele care conțin cofeină, cum ar fi pastilele de slăbit și unele analgezice.

Învață să-ți controlezi respirația. Hyperventilația care apare în timpul unui atac de panică aduce multe senzații (cum ar fi senzația de apăsare a pieptului). Respirația profundă, pe de altă parte, poate ameliora simptomele de panică. Învățând să-ți controlezi respirația, vei putea să te liniștești mai repede atunci când experimentezi un atac. În plus, prin controlul respirației, în timp, vei învăța cum să-ți gestionezi stările de teamă nejustificată dintre două atacuri de panică.

Practică tehnici de relaxare. Yoga, meditația și relaxarea musculară progresivă întăresc răspunsul la relaxare al organismului – opusul răspunsului la stres implicat în anxietate și panică. În plus, atunci când te relaxezi, îți găsești mai ușor echilibrul.

Stai în contact cu familia și prietenii. Simptomele de anxietate pot să se agraveze atunci când te simți izolat și de aceea este bine să fii în contact permanent cu persoanele apropiate. Dacă nu găsești sprijin în familie, caută-l printre prieteni sau în grupuri de suport.

Fă sport regulat. Stările de anxietate pot fi ținute sub control și dacă faci mișcare de 3-5 ori pe săptămână, câte 30 de minute. Poți merge pe jos, să faci jogging, să înoți sau pur și simplu să dansezi.

Dormi peste 8 ore pe noapte. Somnul insuficient sau de proastă calitate îți poate accentua starea de anxietate pe care o simți între două atacuri de panică. Nu neglija un aspect din terapia holistică care poate părea banal, dar care poate fi un remediu pe termen lung: somnul odihnitor și în condiții cât mai bune (temperatura propice, aerisirea camerei, o muzică relaxantă și folosirea a câteva uleiuri esențiale de lavandă sau valeriană).

Cum poți fi de ajutor unei persoane cu atac de panică

Senzația pe care o experimentezi, atunci când cel de lângă tine are un atac de panică, poate fi înspăimântătoare. Respirația îi poate deveni anormal de rapidă și de superficială, tremură, transpiră, simte senzația de greață și se comportă de parcă ar avea un atac de cord. Pur și simplu spune-i să se calmeze, spune-i cât de blând poți că ești lângă el și că starea de discomfort este una de moment, mângăie-l și chiar îmbrățișează-l. La viitorele crize, va fi mult mai relaxat chiar dacă nu vei mai fi lângă el.

Nu uita, la rândul tău, să fii cât poți de calm, pentru că dacă intri și tu în panică (devii extrem de agitat) îi poți accentua starea.
În timpul unei crize, pune-l pe cel care are atacul de panică să numească cinci lucruri care îi fac plăcere și să-ți vorbească despre ele. Ascultă-l cu răbdare, chiar dacă vei constata că face pauze lungi. În corpul lui are loc o furtună, greu de în
înțeles de cei din jur.

Există cazuri în care se recomandă medicația pentru a controla temporar sau a reduce unele dintre simptomele atacului de panică. Dar pastilele nu tratează și nici nu rezolvă problema. De aceea, atunci când se impune, medicația devine eficientă atunci când este combinată cu alte ”tratamente”, cum ar fi modificarea stilului de viață, care abordează cauzele care stau la baza atacului de panică.

Atenție! Există persoane care se tem să recunoască faptul că au o problemă, pentru că au impresia că ar putea fi percepute drept ipohondre. Astfel, ele suferă în tăcere, distanțându-se de prietenii, familia și de. …ajutor. Alte persoane care suferă de atacuri de panică nu știu că au o tulburare reală și tratabilă. Riscurile pentru sănătate sunt prea mari pentru a nu cere ajutor.

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-FărăDerivate 4.0 Internațional .

Ți-a plăcut acest articol? Introdu adresa ta de email mai jos pentru a putea primi săptămânal materiale pentru starea ta de bine.

* După completarea formularului, verifică și folderul Spam din adresa ta de email.

Datele tale personale sunt în siguranță cu noi! Nu vom înstrăina, vinde sau închiria adresa ta de email sau orice alte date personale. Politica noastră este ZERO toleranță față de email-urile nesolicitate!

Redistribuie "Atacul de panică: simptome și modalități de combatere"

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *