Stresul: cum afectează creierul și cum îl combați

Articol Stresul: cum afectează creierul și cum îl combați - Tehnologie pentru viață

Stresul: cum afectează creierul și cum îl combați

Alb – negru, plus – minus, risc – șansă – ne construim lumea bipolar. Dacă uneori mai inversăm polii, se cheamă că bâjbâim prin culisele limbii române.

Așa și cu boala secolului XXI: stresul. Îl împărțim în ”stresul bun” și ”stresul rău”. Cel bun este, de fapt, motivația, resortul care ne face să mergem înainte, doza benefică de adrenalină. Adică șansa. Prea multă adrenalină transformă șansa în risc: de extenuare, de boală fizică și neurologică. Acesta este stresul rău: tocăniță de neuroni. În exprimarea mult mai puțin plastică a lumii medicale: distrugerea neuronilor și implicit reducerea drastică a speranței de viață.

Stresul cronic

Înseamnă stres pe durată prea mare sau continuu și antrenează modificări pe termen lung în structura și în modul de funcționare al creierului nostru.

Concret: stresul modifică, pe de o parte, modul în care comunică între ele celulele creierului și, pe de altă parte, tipul și cantitatea unor hormoni esențiali pentru sănătatea lor. Așa explică oamenii de știință faptul că persoanele expuse la stres cronic la începutul vieții sunt predispuse, mai târziu, la probleme mentale gen anxietate, dificultăți de a învăța, treceri bruște de la o stare de dispoziție la alta, diminuarea capacității de a lua decizii etc.

Ce-i de făcut?!

Să reducem stresul. Pare un răspuns ironic, în caruselul vieții noastre de zi cu zi, dar nu este. Ironic este, în schimb, faptul că luăm peste picior metodele de reducere a stresului. De ce? Pentru că ni se par absurd de simple și de la îndemână. După principiul: ”De ce simplu, când se poate și complicat?”. Principiul care generează… ați ghicit: stres. Ce-i de făcut, deci?
Iată…

11 soluții antistres

1. Exerciții fizice. De la cele mai simple, până la cele atât de complexe pe cât ne permit vârsta, starea sănătății, flexibilitatea personală etc. De trei-patru ori pe săptămână, timp de 30 de minute minimum. Nu ai timp? Caută și ai să găsești. Mers în pas alert, mers la sală, schi, patinaj (de sezon), exerciții ”domestice” (acasă), toate au același rezultat: stimulează secreția de endofrine – hormonii stării de bine, care fortifică rezistența la stres și îi anulează efectele.

2. Atingerea buzelor. Nu e o glumă! Buzele sunt brăzdate de fibre ale sistemului nervos parasimpatic, drept care pot fi comparate cu niște pompieri: misiunea lor este să stingă focul mistuitor declanșat de hormonii stresului și de sistemul nervos simpatic. Același efect și în baza aceleiași explicații îl au și alte gesturi simple: scoți limba și o întinzi cât poți, faci ochii mari (la propriu), deschizi larg gura, ca să simți cum forțezi musculatura maxilarelor, ții mâinile sub jet de apă călduță.

3. Meditația cu toate deprinderile de viață asociate ei, ca și alte tehnici de relaxare (exerciții de respirație, vizualizare, yoga, elongații etc.) ameliorează structura și conectivitatea creierului.

4. Tratamente alternative: acupunctură, fitoterapie, psihoterapie. Apropo, lasă baltă prejudecata potrivit căreia este ”rușinos” să mergi la psiholog și/sau psihoterapeut, vezi dragă Doamne, ai trece drept nebun! Dimpotrivă, ești un om deștept. Psihologul și psihoterapeutul își tocesc coatele pe băncile școlii ani buni tocmai pentru ca să te poată ajuta pe tine să depășești problemele de finețe ale psihicului uman. Categorie în care se înscrie și subiectul discuției noastre: stresul rău.

5. Autosugestia. Închide ochii. Concentrează-te asupra fiecărei părți a corpului tău în parte. Percepe senzațiile asociate exercițiului și comandă mental fiecărei zone: ”Relaxează-te!”.

6. Vizualizarea. Adu în fața ochilor o imagine liniștitoare. Un lac de munte, de exemplu. Plonjează mental pe mal, admirând albastrul impecabil și glacial al apei. Vizualizarea activează emisfera dreaptă a creierului, calmând vorbăria generatoarea de stres dinlăntrul lui.

7. Zâmbetul. Chiar dacă nu vine din interior, anină-l pe fața ta (zâmbetul nu înseamnă doar buze curbate, ci și ochi luminoși, pomeți ridicați, frunte încrețită a bine). Zâmbetul, expresie exterioară a stării interioare numite optimism, este un remediu antistres beton.

8. Natura. Contactul regulat cu mediul natural contribuie și la sănătatea mentală, nu doar la cea fizică. Simplul fapt de a privi, câteva minute pe zi, arborii, duce la scăderea semnificativă a dozei de stres, a tensiunii arteriale și la ameliorarea stării generale. N-ai timp de așa ceva? Ei, nu! În drum spre casă, per pedes. Ori la volan, când aștepți la semafor. Sau privind fugitiv pe fereastră, la birou. Natura este aici, lângă noi. Numai să ne amintim de ea. Uite, poftim, și o versiune în ton cu epoca noastră computerizată: imaginea unui peisaj mirific, pe monitorul tău. Antistres și procreativitate la job.

9. Prietenii. Efectul lor antistres are legătură cu primele clipe de viață, mai concret, cu contactul vizual al bebelușului care am fost, fiecare dintre noi, cu propria mamă. Acele schimburi de priviri sunt cel mai puternic factor de dezvoltarea a creierului bebelușului: neurotransmițătorii sunt sintetizați în timp ce emoțiile plăcute, pe care le emite mama, sunt recepționate și resimțite de către bebe. Acest cocktail chimic dă forță construcției sistemului nervos și sistemului imunitar, sporind rezistența la stres. Pe măsură ce creștem, această nevoie de a fi înconjurați de persoane iubitoare și pe care le iubim rămâne o constantă.

10. Alimentația. Tu cu ce te calmezi? Cu ciocolată, prăjituri cremoase, cafea, alcool? În realitate, acestea sunt alimentele care reușesc cel mai bine să streseze organismul. Cu ce le poți înlocui? Cu o plimbare prelungită sau cu o ședință la sală. Și/sau cu o doză de vitamine: fructe, verdețuri, limonadă etc.

11. Mind Synergy: cea mai complexă tehnologie pentru relaxare profundă și antrenament mental. O tehnologie revoluționară pentru stimulare mentală și relaxare fizică totală, adresată în special (deși nu numai) persoanelor care suferă de stres cronic și acut, tulburări emoționale intense, oboseală psihică și fizică, nivel scăzut de energie, probleme cu somnul, dificultăți de concentrare și memorare, poftă scăzută de viață, anxietate și depresie. Pe scurt: cele pentru care viața nu mai are sare și piper.

Pe www.aimgroup.ro găsești detalii despre Mind Synergy, concepută special pentru a veni în ajutorul tuturor celor care își doresc o sănătatea mai bună, relaxare fizică și psihică profundă, regenerarea forței vitale și creșterea nivelului general de energie, amplificarea stării interioare de bine, ameliorarea somnului, revigorarea memoriei și creșterea capacității de concentrare și învățare, dar și experiențe mult mai profunde și mai rafinate, ca reprogramarea subconștientului pentru atingerea succesului financiar, atingerea greutății ideale prin autosugestie.

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-FărăDerivate 4.0 Internațional .

Ți-a plăcut acest articol? Introdu adresa ta de email mai jos pentru a putea primi săptămânal materiale pentru starea ta de bine.

Datele tale personale sunt în siguranță cu noi! Nu vom înstrăina, vinde sau închiria adresa ta de email sau orice alte date personale. Politica noastră este ZERO toleranță față de email-urile nesolicitate!

Redistribuie "Stresul: cum afectează creierul și cum îl combați"

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *